În zilele de 21 și 22 noiembrie 2016, Federația Comunităților Evreiești din România a organizat manifestări comemorative cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la deportarea evreilor din Dorohoi. La 7 - 13 noiembrie 1941, din ordinul autorităților antonesciene, 9.367 de evrei, bărbați, femei și copii din Dorohoi și împrejurimi au fost trimiși în Transnistria, în vagoane neîncăpătoare. Acestora li s-au adăugat 450 de evrei depotați la 14 iunie 1942.

În gara din Dorohoi a fost dezvelită o placă comemorativă realizată de FCER în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. La eveniment au luat cuvântul domnul președinte și deputat Aurel Vainer, din partea FCER și Dr. Adina Babeș din partea INSH-EW precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Culturii, membrii ai consiliului județean Botoșani, reprezentanți CFR și ai comunităților evreiești locale. Rabinul Rafael Shaffer a condus ceremonia religioasă în memoria victimelor. De asemenea, a fost dezvelită, la Sinagoga din oraș, o placă comemorativă, care marchează atrocitățile pogromului de la 1 iulie 1940 și deportările. 

Acțiunile s-au închetat în seara zile de 22 noiembre, la teatrul din Dorohoi, unde a avut loc o manifestare științifică intitulată „75 de ani de la deportarea evreilor dorohoieni în Transnistria”. Au vorbit Aurel Vainer, președinele FCER, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, P.S. Ieronim Sinaitul, episcop-vicar patriarhal, dr. Adina Babeș, cercetător INSH-EW și Andreea Toma, cercetător CSIER.

 

În același context, în perioada 21 – 26 noiembrie FCER, în colaborare cu autoritățile locale din Dorohoi, a organizat tabăra de creație  „Artă, educație, memorie – talentul tinerilor artiști în slujba adevărului” la care au paricipat 32 de elevi de la colegii și licee de artă din țară. Lucrările rezultate de pe urma taberei vor fi obiectul unor expoziții în România și străinătate.

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId6bd07c8797

 

 

Cu mult înainte de comemorarea pogromului din București din 21 - 23 ianuarie 1941, Teatrul Evreiesc de Stat (TES) propune un exercițiu de memorie îndrăzneț, un spectacol itinerar de 4 ore, o călătorie în timp în care personaje precum Nae Ionescu, contesa Waldeck, rabinul Guttman sau Mihail Sebastian pot fi alături de tine în drumul de noapte dintr-o mașină. La fel cum oameni diferiți, de condiții diferite, s-au regăsit într-o mașină care i-a dus în noapte spre pădurea Jilava.

Conceptul aparține regizorului Alexandru Berceanu, după un scenariu original de Andreea Chindriș, Alexa Bacanu și Alexandru Berceanu, pe baza unei documentări arhivistice despre contextul politic și populația evreiască din București și victimele pogromului din ianuarie 1941 făcute de CSIER.

Călătoria, al cărui ghid este Andreea Chindriș, începe la Teatrul Evreiesc de Stat (str. Iuliu Barasch, nr. 15), seara și continuă cu un autocar care oprește la Sinagoga Mare, la Liceul Ciocanul, din inima cartierului Dudești, apoi se reîntoarce la TES.

Este o reîntoarcere simbolică la istoria momentului, o retrăire a istoriei personale a orașului regăsită prin memorii, documente și imagini de arhivă, cu o contribuție specială a video- mapping-ul realizat de Les Ateliers Nomad.

Documentarea istoricului Adrian Cioflâncă în cadrul proiectului a dus la identificarea unui martor al execuțiilor din pădurea Jilava și la viitoarea marcare a acestui loc de către Federația Comunităților Evreiești din România și Comunitatea Evreilor din București pentru prima oară cu un monument (după numeroase încercări eșuate de identificare de a lungul timpului), care depună mărturie despre locul unde au fost executate majoritatea victimelor pogromului (86 din evreii arestați și torturați în București au fost executați prin împușcare aici, inclusiv băieții rabinului Guttman).

Cartografierea simbolică a unei hărți a memoriei pogromului prin proiecții de imagine și opriri ale unui tur teatral atinge apogeul în locuri precum Sinagoga Mare din strada V. Adamache (strada Sinagogii in 1941), unde Mircea Dragoman in rolul rabinului Guttman, povestește despre scena arestării sale în fața fostei sale case din curtea sinagogii. Piațeta din jurul sinagogii devine in noapte un loc al martorilor direcți prin spectatorii spectacolului și indirecți, prin ochii curioși ai vecinilor din blocurile comuniste. Luminile și imaginile proiectate au rolul de a ajuta retrăirea, înțelegerea unui trecut apropiat. Frigul și noaptea sunt elementele de șoc, care nu te lasă să ațipești pe scaunul moale de teatru, care te pun în pielea unui personaj real.

Reîntoarcerea la TES, la Barașeum - teatrul evreiesc de atunci, cu spectacolele sale vesele, duce tot spectacolul mai departe în anul 1941. Pentru că teatrul și mai ales Barașeum este un simbol al rezistenței, al speranței într-o vreme când stelele nu aveau nume (dacă ne gândim la Sebastian, din nou).

Alex Berceanu mărturisea: Imediat după revoluție am aflat că bunicul vărului meu era un supraviețuitor al masacrului de la Chestura din Iași și al Trenurilor Morții. Abia după mai bine de zece ani, când am făcut spectacolul Interfața și am intervievat supraviețuitori ai Pogromului de la Iași am înțeles ce înseamnă să fii supraviețuitor al Holocaustului.

În turul teatral făcut spre Bucureștiului anului 1941 am aflat de ce oameni atât de apropiați uman au ajuns atât de îndepărtați geografic, și cât de fragilă și bogată este multiculturalitatea. (Dacă te gândești la o evoluție normală a orașului București a cărui populație s-a dublat de la război încoace, evoluția firească ar fi fost ca, dacă în București în anul 1941 trăiau spre 100.000  evrei, acum ar fi fost de așteptat să trăiască spre 200.000... În timpul facultății am avut trei colegi evrei, iar în București mai sunt, în afară de ei, aproximativ 1787...)

Sper ca spectacolul acesta să rămână viu cât mai mult timp și să devină o lecție deschisă pentru elevi sau oameni obișnuiți care nu știu ce s-a întâmplat în propriul lor oraș. Cei i-au dat viață sunt: Alexandru Berceanu, Andreea Chindriș, Alexa Băcanu, Anka Levana, Marius Rizea, Liviu Lucaci, Andrei Bibire, Mircea Dragoman, Monia Pricopi, Christina Circei, Mihai Prejban, Darius Daradici, Bantas Viorica, Mihai Ciucă și Berceanu Ștefan, invitat special. Echipa artistică este completată de Andrei Dinu (scenografie), Ana Costea Costea (coregrafie), Raluca Burcea (muzica), Emanuel Burcea (Producție muzicală), Les Ateliers Nomad (Video Mapping), Ema Bolintiru (Director de imagine), Adrian Cioflâncă și Anca Tudorancea (Cercetare), Ștefan Crețu (Grafică).         

Parteneri: CSIER - Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti -Tnb Ro, Les Ateliers Nomad, 360Revolution, UNATC - CINETic, Fundația Caritatea, Federația Comunităților Evreiești din România, Telekom Romania, Asociația - Editura Istoria Artei, Asociația Cultour, Căminul de Bătrâni Moses Rosen.

Anca Tudorancea

În curs de publicare în Realitatea Evreiască, pagina CSIER, noiembrie 2016

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId85e2fe2d7b

 

 

 

 

În perioada 7-10 noiembrie a avut loc, la Iași, a doua reuniune plenară a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) din 2016, an în care conducerea organizației este asigurată de România.  

Pe 6 noiembrie, în ajunul evenimentului, a avut loc un tur ghidat organizat de Președinția română a IHRA. Istoricul Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, i-a condus pe membrii delegației prin câteva din locurile memoriei din județul Iași legate de istoria Pogromului de la Iași. Participanții au avut ocazia să viziteze Sinagoga Mare, cel mai vechi lăcaș de cult mozaic din România, obeliscul ridicat în apropierea acesteia, dedicat memoriei victimelor Pogromului din 28-29 iunie 1941, Sinagoga Merarilor, dar și clădirea fostei Chesturi a Poliției, unde s-a petrecut un episod important al pogromului.

La inițiativa Consilului Județean Iași, în clădirea fostei Chesturi a fost organizată, de către Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, o expoziție de fotografii din iunie 1941, multe dintre acestea inedite, provenite din fototeca CSIER, dar și din arhive personale.

Turul a continuat prin piața Drepților între Popoare și piața  Evreilor martiri ai Pogromului de la Iași, ambele inaugurate în luna iunie a acestui an. Bineînțeles, a fost vizitat Cimitirul evreiesc din Iași – unde se află gropile comune al victimelor Pogromului precum și ale victimelor masacrului din pădurea Vulturi, comuna Popricani, descoperite în 2010. Ultima oprire de pe agendă a fost cimitirul evreiesc de la Podul Iloaiei.

Lucrările IHRA, care a reunit experți și reprezentanți ai guvernelor celor 31 de state membre, 11 state observator și 7 organizații partenere, au abordat teme diverse legate de starea muzeelor și memorialelor dedicate memoriei Holocaustului, de diferitele tipuri de discursuri ale memoriei și de schimbările survenite în abordarea Holocaustului în Europa. Președinția României a fost considerată un succes de mai multe voci influente din cadrul organizației.

Președintele FCER, Aurel Vainer, prezent la Iași cu ocazia reuniunii IHRA, a vorbit despre evenimentele pe care FCER le-a sprijinit în acest an, la împlinirea a 75 de ani de la pogromurile de la București și Iași. Astfel, CSIER a organizat, în ianuarie, o expoziție ce a abordat contextul istoric al Pogromului din 21-23 ianuarie 1941 de la București. Opt panouri tematice - Pogromul de la București, Rebeliunea legionară, Violențe antisemite în București, Centre de tortură, Masacrul de la Jilava, Sinagogi devastate, Magazine și locuințe evreiești jefuite și devastate și Lista victimelor pogromului – au prezentat imagini și mărturii noi despre victimele acelor zile.

De asemenea, în luna octombrie, la inițiativa FCER și în parteneriat cu Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.), Ministerului Transporturilor și alte consilii județene locale, au fost dezvelite plăci comemorative, în memoria deportării evreilor bucovineni în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret și Suceava.

Andreea Toma

 

În curs de publicare în Realitatea Evreiască, pagina CSIER, noiembrie 2016

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId8876239780

 

 

Joi, 13 octombrie, de la ora 13.00, a avut loc, la sediul din Calea Călărașilor, lansarea ultimelor două apariții CSIER: Revista de Istoria Evreilor din România (RIER) Nr. 1 și Colecția „Caiete” Nr. 6. Au prezentat publicațiile Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, și Natalia Lazăr, editorul RIER. Domnul Aurel Vainer, președintele FCER, a subliniat importanța acestor demersuri editoriale și sprijinul pe care FCER îl acordă bunei funcționări a Centrului de Istorie.

 

La eveniment au participat colaboratori ai revistei și ai Centrului.

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId5d7e76252b

 

Fundaţia “Gheorghe Ursu”, în colaborare cu Grupul pentru Dialog Social, a organizat miercuri, 12 octombrie, ora 19:00, la sala Union a Cinematecii Române (Str. Ion Câmpineanu, nr. 22) decernarea premiilor Fundaţiei pe 2016. Acestea au fost acordate domnilor Romulus Balasz și Adrian Cioflâncă.

 

În cadrul manifestării a avut loc o prezentare a stadiului actual al dosarului asasinării lui Gheorghe Ursu de către fosta Securitate, precum și o proiecție a filmului "Souvenirs de Iaşi", 2015 (56 minute), de Romulus Balazs (Fr/Ro), un documentar despre pogromul de la Iaşi din vara anului 1941. 

 

Proiecția filmului a fost urmată de o discuție despre pogrom, deportarea evreilor si în general despre Holocaustul din România, moderată de scriitorul Andrei Oișteanu.

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId6421a5fcde

 

 

     La împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria, în contextul comemorării Zilei Holocaustului din România, la inițiativa F.C.E.R.-C.M. (împreună cu Comunitățile Evreilor din Suceava și Rădăuți), cu parteneriatul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.) și cu sprijinul Ministerului Transporturilor (al Regionalei C.F. Iași), JDC România, Consiliului Județean Suceava, a primăriilor din localitățile Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret și Suceava și a Muzeului Bucovinei din Suceava, în zilele de 6 ș 7 octombrie au avut loc o serie de evenimente cuprinse într-un proiect destinat păstrării memoriei evreilor bucovineni deportați în Transnistria. Proiectul se adaugă celui realizat în urmă cu doi ani în orașe din Ardealul de Nord și care avea ca obiectiv comemorarea împlinirii a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord în lagărele naziste, în special în cel de la Auschwitz.

      Moderatorul ceremoniilor comemorative din gările din sudul Bucovinei a fost consilierul Radu Belu, de la Regionala CFR Iași, printre participanți numărându-se președintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, vicepreședintele Federației, Ovidiu Bănescu, rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, directorul general al INSHR, Alexandru Florian, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, președintele Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului, dr. Liviu Beris, directorul Oficiului Cultură, Artă Media, Robert Schorr (F.C.E.R.), director Silvian Horn și consilier Silviu Vexler (F.C.E.R.), președinții comunităților evreiești (C.E.) din Suceava -  Sorin Gold, Iași - Abraham Ghiltman, Rădăuți – Igo Koffler și Satu Mare - Nicolae Decsei, istoricul Carol Iancu, profesor la Univ. din Monpellier, mai mulți supraviețuitori ai lagărelor transnistrene, reprezentanți la vârf ai autorităților locale, numeroși reprezentanți ai F.C.E.R. și ai C.E. București. Menționăm prezența permanentă la comemorări a episcopului vicar patriarhal Ieronim Sinaitul, precum și participarea la Suceava a arhiepiscopului de Rădăuți și Suceava, Pimen.

 

      Din întreaga Bucovină au fost deportați în Transnistria 91.845 de evrei, peste 22.000 provenind numai din Bucovina de Sud. În ziua de 6 octombrie, în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului au fost dezvelite plăci comemorative, iar rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, împreună cu Aurel Iovițu și alți membri ai F.C.E.R și C.E. București au ținut ceremonii religioase mozaice.

 

      Din Rădăuți și localitățile învecinate au fost deportați, în ziua de 15 octombrie, 9169 de evrei, femei, bărbați, bătrâni și copii, numai o mică parte dintre aceștia scăpând cu viață. După cum se arată în textul de pe plăcile comemorative de la gările și sinagogile din toate localitățile menționate, deportările au avut loc la ordinul lui Ion Antonescu, conducătorul din acea vreme al statului român, în cadrul politicii antisemite și de purificare etnică promovate de guvernul de atunci de la București. Evreii au murit, se arată în textul de pe plăcile comemorative, fie din cauza execuțiilor sumare, fie a bolilor, frigului și foamei care bântuiau toate lagărele din Transnistria.

 

     Tot pe 6 octombrie, în localitatea Fundu Moldovei a fost comemorată personalitatea primarului Cernăuțiului, Traian Popovici, salvator a circa 20.000 de evrei. A fost vizitat liceul care poartă numele acestei remarcabile personalități, care a arătat că, și în vremuri de teroare, au fost români, mai mult sau mai puțin cunoscuți (figura cea mai celebră fiind cea a Reginei Mamă Elena) care au venit în ajutorul evreilor prinși în urgia dezlănțuită de guvernul fascist de la București. După oprirea de la Fundu Moldovei, delegația și-a continuat programul prin comemorările de la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului.

 

    Pe data de 7 octombrie, în afara manifestărilor comemorative de la Siret și Suceava, în cadrul cărora au fost amplasate plăci comemorative, s-au ținut alocuțiuni și s-au depus coroane de flori, la impresionantul Muzeu al Bucovinei din Suceava a fost realizat un simpozion, organizat de Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, din F.C.E.R., în cadrul căruia au fost prezentate comunicări istorice, a fost vizitată o expoziție pe tema deportărilor în Transnistria și au fost prezentate cărțile „Ultima țigară a lui Fondane” și „America de peste pogrom”, semnate de Cătălin Mihuleac.

 

   În aceeași zi, la Suceava a fost reinaugurată Sinagoga ”Gah”, construită în 1870, la intrarea căreia, ca și la gara din municipiu, a fost amplasată o placă comemorativă în cinstea evreilor din localitate și din împrejurimi, care au fost deportați în Transnistria.

 

Foto: Adrian Cioflâncă

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId2ddf00c8ff