„După mai mult de cinci ani de căutări disperate în arhivă pe acest subiect, am găsit urme documentare directe ale masacrului antisemit din pădurea Vulturi, de pe urma căruia am găsit noi, în octombrie-noiembrie 2010, cu ajutorul echipei arheologului Neculai Bolohan, într-un proiect al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, o groapă comună cu 36 de persoane. Încă din 2010, am avut interpretarea corectă a evenimentelor, pe baza documentelor pe care le adusesem de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, a înregistrărilor de istorie orală cu martori din satele din preajmă şi a cercetărilor arheologice”, a declarat Cioflâncă, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” şi membru în Colegiul CNSAS.

 

În arhivele fostei Securităţi, istoricul a descoperit un dosar în care a fost anchetată violarea de către militarii Regimentului 6 Vânători a unei fete din grupul de evrei dus în pădure şi ulterior executaţi cu sânge rece. Potrivit documentelor descoperite de Cioflâncă, martorii din această speţă au vorbit în detaliu şi despre masacrul din pădurea Vulturi.

 

 

 

Continuare pe: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-istoric-iesean-a-gasit-in-arhive-marturii-directe-despre-uciderea-a-zeci-de-evrei-in-padurea-vulturi--135775.html 

 

 

Rolul jucat de militarii români în masacrarea evreilor imediat după intrarea în cel de-al doilea război mondial în iunie 1941 a fost dezvăluit de Adrian Cioflâncă, cel care a descperit în 2010 groapa comună de la Popricani, județul Iași. Istoricul ieșean o oferit amănunte într-un intervu acordat RFI România. 

 

 

 

Ce noutăți aveți despre groapa comună pe care ați descoperit-o la Popricani acum 5 ani?

 

Am anunțat recent că, după mai mult de cinci ani de căutări disperate în arhivă pe acest subiect, am găsit urme documentare directe ale masacrului antisemit din pădurea Vulturi, de pe urma căruia am găsit noi, în octombrie-noiembrie 2010, cu ajutorul echipei arheologului Neculai Bolohan, într-un proiect al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, o groapă comună cu 36 de persoane.

 

Încă din 2010, am avut interpretarea corectă a evenimentelor, pe baza documentelor pe care le adusesem de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, a înregistrărilor de istorie orală cu martori din satele din preajmă și a cercetărilor arheologice.

 

Au urmat confirmări din ancheta Parchetului Militar Iași, condusă de procurorul Irinel Rotariu – analiza medico-legală și antropologică, expertiza balistică, analiza ADN, expertiza artefactelor găsite în groapă etc. Pe 25 martie 2014, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a închis cazul, după 3 ani și jumătate de cercetări judiciare.

 

Parchetul Militar a încadrat fapta la infracțiunea de genocid și a decis clasarea cazului ca urmare a faptului că persoanele implicate în masacru au fost deja judecate și condamnate în 1948.

 

Este prima dată după 1989 când un document emis de justiția din România constată implicarea statului român în acțiunile genocidare cunoscute sub numele de Holocaust. Pe 4 aprilie 2011, rămășițele umane au fost reînhumate în cimitirul evreiesc din Iași (din Păcurari), în prezența mai multor rabini, iar acolo a fost ridicat un monument comemorativ.

 

Pe baza documentelor disponibile în 2010, am stabilit că masacrul a fost comis de militari din Regimentul 6 Vânători, în prima săptămână de război. Nu era clar atunci dacă evreii proveneau din Iași sau din târgul basarabean Sculeni.

 

 

 

Continuare pe http://www.rfi.ro/societate-88907-masacrul-antisemit-la-popricani-1941-comis-de-militari-romani

 

 

La sfarsitul anului 2010 a fost descoperita in padurea Vulturi, comuna Popricani, o groapa comuna in care se aflau ramasitele a 36 de victime de origine evreiasca. Dintre acestea 12 erau copii, al caror sex nu a putut fi determinat, 15 erau barbati si 9 femei. Groapa nou descoperita se afla la o distanta de doar trei kilometri fata de alte trei gropi comune, de la Stanca Roznovanu, unde in anul 1945, imediat dupa razboi, au fost identificate 311 victime.

 

Desi initial nu s-au gasit marturii documentare directe despre masacrul din padurea Vulturi, cercetatorii au putut emite mai multe ipoteze cu privire la conditiile in care au fost ucise victimele. Foarte utile au fost si declaratiile martorilor. Dintre acestia, Vasile Enache (decedat intre timp) este singurul care a fost prezent la fata locului in momentul in care s-a produs omorul si a fost de asemenea cel care i-a indrumat pe arheologi in vederea punctului in care sa inceapa sapaturile.

 

In cele din urma istoricii au stabilit producerea evenimentului la data de 28 iunie 1941. Vinovati pentru tragedie au fost militari din Regimentul 6 Vanatori, comandat de colonelul Ermil Mateias.

 

Ceea ce nu s-a putut stabili cu exactitate, din lipsa de dovezi, a fost provenienta celor ucisi. Astfel era posibil ca acestia sa fie originari din Iasi sau din Sculeni Targ.

 

Aceasta incertitudine a fost acum inlaturata, dupa mai bine de cinci ani de cercetari, asa cum a anuntat istoricul Adrian Cioflanca (in prezent director al Centrului pentru Studiul Evreilor din Romania si coordonatorul proiectului referitor la cercetarea gropii din padurea Vulturi, tutelat de Instititul National pentru Studierea Holocaustului in Romania "Elie Wiesel").

 

Continuare pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21218175-noi-dovezi-cazul-masacrului-antisemit-din-1941-din-padurea-vulturi.htm

 

 

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultății de Științe Politice a Universității din București au organizat, în perioada 2-7 august 2016, la Centrul de Instruire și Recreere Be`Yahad din Cristian (Braşov),  școala de vară ”Evreii în sfera publică a României moderne”.

 

La deschiderea școlii au luat cuvântul membrii din conducerea FCER și CEB: Aurel Vainer (președinte FCER), Paul Schwartz (președinte CEB), Robert Schorr (șef Oficiu Cultură, Artă, Știință FCER), precum și organizatorii evenimentului: Adrian Cioflâncă (director CSIER) și Felicia Waldman (Centrul pentru Studii Israeliene „Goldstein-Goren” al Facultății de Științe Politice, Universitatea București).

 

Pe parcursul celor cinci zile, au ținut prelegeri nume cunoscute în domeniul istoriei evreilor din România: Lya Benjamin (cercetător, CSIER), Mihai Chioveanu (profesor, Facultatea de Ștințe Politice, Universitatea din București), Adrian Cioflâncă (CSIER/CNSAS), Barak Cohen (profesor, Universitatea Bar-Ilan), Mihai Demetriade (cercetător, CNSAS), Mădălin Hodor (expert, CNSAS), Victor Neumann (profesor, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest, Timișoara), Michael Shafir (profesor, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), Francisca Solomon (lector, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași), Tibori Szabó Zoltan (conferențiar, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) și Felicia Waldman (conferențiar, CIS).

 

Programul a combinat prezentările lectorilor cu ateliere susținute de Daniel Dumitran, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Cristian Gache, sulptor și fotograf, și Biatrice Cozmolici, artist independent. De asemenea, au avut loc o lansare de carte: Ștefan Ionescu, Institutul de Cercetare al Universității din București, Jewish Resistance to “Romanianization” 1940-1944, Palgrave, 2015,  precum și două vizionări de filme: Souvenirs de Iasi, 2016, regia: Romulus Balazs, în prezența autorului, și Charging the Rhino, 2007, regia: Simcha Jacobovici.

 

Cursurile au fost audiate de un număr de 21 de tineri doctoranzi și cercetători interesați de istoria și cultura evreilor dar și de domenii conexe.

 

Este al doilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România organizează o Școală de vară la Cristian, Brașov. Scopul proiectului este de a angaja dezbateri pe marginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din România, aducând în dialog tineri cercetători și specialiști în domeniu.

 

Mai multe detalii despre Școala de vară, inclusiv prezentările lectorilor și a participanților pot fi găstite pe http://scoaladevaracsier.ro/ro

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/#sigFreeId600de214e8

 

Vor 75 Jahren befahl Rumäniens Diktator, die Stadt Iasi "von Juden zu säubern". 15.000 Menschen wurden erschlagen oder erschossen, sie erstickten oder verdursteten in Todeszügen. Einer der letzten Überlebenden berichtet.

An diesem warmen Sonntagmorgen des 29. Juni 1941 durchkämmen Soldaten die Sarariei-Straße im jüdischen Viertel von Iasi (Jassy). Sie hämmern auch an die Tür des Hauses Nummer 191. Dort wohnt der 18-jährige Iancu Zuckerman mit seinem Vater und seinen drei Schwestern. "Alle Judenmänner raus!", brüllen die Soldaten. "Raus, Hände hoch und aufstellen!" Iancu Zuckerman und sein Vater treten verängstigt auf die Straße. Auf ein Kommando hin müssen sie mit erhobenen Händen losmarschieren. Sie wissen nicht wohin, sie wissen nicht, was mit ihnen geschehen wird.

 CONTINUARE

http://www.spiegel.de/einestages/holocaust-in-rumaenien-1941-die-todeszuege-von-iasi-a-1085485.html#spRedirectedFrom=www&referrrer=

 

La Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor, Adrian Cioflâncă și Maria Mădalina Irimia

O discuție cu Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor de la București.

La Iași se desfășoară în aceste zile ample ceremonii de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941 în cursul căruia, urmare a acțiunilor regimului Antonescu și ale adepților săi, au fost omorîți peste zece mii de evrei. Evenimentele dramatice sînt astăzi cunoscute în liniile lor principale grație cercetărilor de pionerat întreprinse cu ani în urmă de regretatul istoric israelian, originar din Iași, Jean Ancel. Între timp, atît extinderea accesului la arhivele românești, ce a fost blocat timp de decenii, cît și aplicarea unor formule moderne de tratare și prezentare a evenimentelor, au început să lărgească și să adîncească în același timp cunoașterea din unghiuri multiple a ceea ce s-a petrecut în ultimele zile ale acelui iunie sîngeros 1941.

Am stat de vorbă despre toate aceastea cu directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor de la București și unul din cei mai activi istorici ai momentului, dl. Adrian Cioflâncă.

Adrian Cioflâncă: „Sîntem în altă situație documentară decît perioada în care și-a scris Jean Ancel lucrările. În acest moment și la arhivele militare și la arhivele naționale și, mai ales, la Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, au apărut multe documente noi; și vorbim de zeci de mii de pagini. Procese ale unor criminali de război care au fost implicați în Pogromul de la Iași, pe lîngă Procesul principal pe care îl cunoștea Jean Ancel, cel care a avut loc în 1948; de asemenea, documente ale armatei, ale Poliției, ale Jandarmeriei și ale gardienilor publici. E important să avem, pe de-o parte, o perspectivă instituțională asupra evenimentelor, să știm cum a acționat în timpul evenimentelor fiecare din instituții, care era cultura organizațională, cine erau conducătorii, ce ordine s-au dat ș.a.m.d.

În acest moment, putem să facem o reconstituire precisă a documentelor emise de o instituție sau alta. De asemenea, este important să avem o perspectivă biografică asupra participanților, fie ei criminali sau victime. Pentru că altfel discursul riscă să fie foarte general: să spunem, românii, evreii, polițiștii ș.a.m.d., fără să știm care anume dintre ei, care au fost agresivi dintre polițiști, și care au făcut cîte ceva pentru limitarea consecințelor; la fel, din rîndul Armatei să înțelegem care unități, care militari, de ce unii da, de ce unii nu...

Pe partea cealaltă, cînd vorbim de victime, avem păcatul acesta de a ne limita la o matematică a morților și se vorbește de trei mii, de opt mii, de 14 mii de victime, și discuția rămîne cam aici. La Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România reconstituim biografii ale victimelor pornind de la dosare individuale care s-au creat după război și de la fotografii pe care le-am găsit în diferite arhive. În ultima lună, în fiecare zi, am publicat biografia unei victime.

CONTINUARE http://www.europalibera.org/a/27826662.html

 

Call for application – Şcoala de vară Evreii în sfera publică a României moderne

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultății de Științe Politice a Universității din București organizează, în perioada 2-7 august 2016, la Cristian (Braşov),  Școala de vară cu tema Evreii în sfera publică a României moderne.

Selecţia participanţilor la cursurile şcolii de vară se va realiza pe baza unui CV şi a unui eseu (aprox. 4.000-5.000 semne) care va avea ca temă comentarea unei fotografii inedite (scanată la rezoluție de cel puțin 300 dpi), legată de comunitatea evreiască din România, prezentând persoane sau locuri. Comentariul se va baza pe informații obținute din istoriografie, memorialistică, documente de arhivă și/sau interviu(uri) de istorie orală cu persoane care au legătură cu fotografia.

Trimiterea aplicaţiilor se poate face până la data de 10 iulie 2016 la adresa de mail  scoaladevara.csier[at]gmail.com. Aplicaţiile vor fi evaluate de către o comisie formată din cercetători ai Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și cadre academice ale Universității din București. Rezultatele vor fi afișate pe site-ul CSIER și pe pagina de Facebook a CSIER, în data de 10 iulie 2016. Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la adresa scoaladevara.csier[at]gmail.com.

Cursurile școlii de vară se adresează masteranzilor, doctoranzilor şi tinerilor cercetători interesaţi de istoria evreilor, dar şi de domenii conexe.

Este al doilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România organizează o Școală de vară la Cristian, Brașov (detalii pe scoaladevaracsier.ro). Scopul proiectului este de a angaja dezbateri pe marginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din România, aducând în dialog studenți și specialiști în domeniu. Programul combină prelegerile lectorilor cu ateliere interactive. Va fi organizată și o vizită la comunitatea evreiască din Braşov, pentru a cunoaşte îndeaproape realităţile actuale ale vieţii evreieşti din România.

Costurile de cazare şi masă, precum și vizitele efectuate în cadrul programului vor fi suportate de către organizatori.