„Duminica aceea” Pogromul de la Iași 29 iunie 1941

expoziții, Iași, octombrie 2017

„Israeliții din Moldova sunt numeroși. Capitala sa Iași s-ar putea numi un oraș israelit. Costumul iudaico-polon, cu tot curiosul său original, după forma sa antică, cum nu-l mai putem vedea nici chiar în orașele cele mari din Polonia și Rusia e de văzut acolo cu îndestulare în toate ulițele și în toate colțurile orașului.” Citatul aparține lui Iuliu Barasch, unul dintre vârfurile intelectualității evreiești moderne și precizarea reflecta realitatea sfârșitului de secol 19. 

Datorită poziționării sale strategice între drumurile care uneau Marea Neagră de Marea Baltică, orașul Iași a fost atractiv pentru comercianți de diverse naționalități, în special evrei, care au început să se stabilească aici încă din secolul 15, fie chemați de stăpânire, fie fugind din calea persecuțiilor, prezența acestora influențând semnificativ geografia acestui spațiu.

În octombrie 2017, Centrul pentru Studiul Istorie Evreilor din România, prin directorul său Adrian Cioflâncă, a fost invitat de către Muzeului Literaturii Române din Iași să organizeze o expoziție, în contextul Festivalului Internațional de Traducere și Interpretare. Echipa de proiect a ales să realizeze două serii de panouri centrate pe un eveniment care a zguduit istoria evreilor din Iași și care a rămas cunoscut în imaginarul colectiv al orașului ca „Duminica aceea”, pogromul din iunie 1941. Panourile au fost expuse la Casa Memorială „Vasile Pogor”.

Prima expoziție, intitulată Iașul evreiesc înainte și după „Duminica aceea”, s-a concentrat pe perioada de dinainte si după momentul 29 iunie 1941. Formată din 21 de panouri, ea ilustra diferite aspecte ale istoriei comunității evreiești din oraș. Munca de documentare a presupus colectarea de informațiile din presă, arhive, fototeci și literatura vremii. În ciuda mărimii și importanței comunității evreiești din Iași, există multe lucruri elementare care nu sunt încă clare cercetării de specialitete și nici publicului larg sau istoricilor.

Cronologic, povestea spusă de panouri debutează cu primele mențiuni ale stabilirii evreilor, fiind urmărită răspândirea acestora în diferite regiuni. Sunt punctate tematici diverse care tratează lumea evreiescă din mai multe unghiuri: viața religioasă (istoria Sinagogii Mari și a celorlalte lăcașuri de cult din oraș, schimbările intervenite în cult), organizarea comunitară, sionismul, valurile de emigrări, instituțiile relevante. Sunt menționate pe larg câteva dintre cele mai importante personalități ale universului evreiesc ieșean, care au avut o contribuție importantă la cultura evreiască și locală, dar care au suferit de pe urma persecuțiilor împotriva evreilor. Pentru toată expoziția, accentul a căzut pe episoadele antisemite, care au fost premonitorii pentru ce a urmat, prezentarea constituindu-se într-o preistorie a violenței. Încă din perioada regulamentară evreii au avut restricții în ceea ce privea cumpărarea și închirierea de imobile și terenuri în oraș. Ulterior, începând cu 1866 sunt emise circulare pentru expulzarea evreilor din anumite regiuni. În luna mai 1899 mai mulți evrei au fost bătuți și proprietățile lor au fost distruse sau jefuite într-un pogrom pornit de la o serie de discursuri susținute de liderii mișcării antisemite locale. Armata a restabilit ordinea și au fost făcute în jur de 90 de arestări. Atunci s-a creat un precedent pentru tulburările antisemite viitoare.

A doua expoziție, „Duminica aceea” Pogromul de la Iași 29 iunie 1941, s-a constituit ca o serie de imagini inedite din timpul pogromului, într-o succesiune a evoluției evenimentelor, un soi de „film fără sonor”, o abordare directă și pe alocuri destul de brutală. Imaginile sunt împărțite pe mai multe secțiuni: Violențele din Iași, Curtea Chesturii de poliție din Iași, Trenurile morții (Iași – Târgu Frumos – Mircești – Săbăoani – Roman – Mărășești – Inotești – Călărași și Iași – Podu Iloaiei), Locurile memoriei (Obeliscul din fața Sinagogii Mari din Iași, Gropile comune din Cimitirul evreiesc din Iași, Gara din Iași, Fosta Chestură de poliție din Iași), Procesele criminalilor de război implicați în pogrom, Victimele pogromului. Multe din cadrele expuse sunt noi pentru public și oferă o perspectivă mai largă asupra amplorii pogromului – este mai bine ilustrat episodul din curtea Chesturii și pentru prima dată putem privi în contrapartidă fotografiile criminalilor și ale victimelor. Este important de precizat că imaginile victimelor fac parte dintr-un proiect desfășurat de CSIER deja din 2016 #numenunumere, ce prezintă istorii personale de victime recuperând detalii din mai multe surse arhivistice.

Fotografiile care însoțesc cele două expoziții au fost puse la dispoziția Centrului prin documentarea în diferite arhive, dar și  prin amabilitatea și cu sprijinul lui Jil Silberstein, Monique Jutrin, Gheorghe Samoilă, Cristian Zaharia și Adrian Cioflâncă. Sunt imagini din colecții personale și din fototeci ale unor instituții de cercetare și arhive: Arhivele Naționale ale României și Serviciul județean Iași al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Muzeul Militar Național, Arhivele Militare Române, Complexul Muzeul Național „Moldova”, Comunitatea Evreilor din Iași, Holocaust History Archive Olanda, Historisches Archiv - Stadt Köln, Arhiva Națională de Film. Au fost folosite și valorificate, de asemenea, imagini și documente din arhiva CSIER.

Organizatori:

Federația Comunităților Evreiești din România

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România

Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Arhivele Naționale – Iași

Echipa de proiect:

Coordonator: Adrian Cioflâncă

Documentare: Maria Mădălina Irimia, Adriana Radu, Irina Spirescu, Andreea Toma

Curatori: Anca Maria Buzea, Corina Mocanu Irimiță, Oana Melinte

Design: Irina Spirescu

Andreea Toma