Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) este o structură de cercetare științifică, documentare și prezervare arhivistică. CSIER funcționează în cadrul compartimentului Cultură, Știință, Media al Federației Comunităților Evreiești din România. CSIER există din mai 1977, iar anul acesta, la 40 de ani, se vor organiza mai multe manifestări aniversare , între care o expoziție dedicată împlinirii a 100 de ani de activitate Joint în România, vernisată în cadrul Nopții Sinagogilor la Tempulul Unirea Sfântă din strada Mămulari, în mai 2017.

Read more: RAPORT DE ACTIVITATE  (august 2016 - aprilie 2017)

CSIER a demarat un program intens de digitalizare a arhivei și bibliotecii. Au fost vizate periodicele evreiești cele mai relevante (Curierul Israelit, Revista Cultului Mozaic etc.), fișe ale periodicelor, fotografii etc. Sunt folosite 3 metode de digitalizare: scanarea clasică (un scanner A3 și unul A4); fotocopierea cu un aparat foto, conectat la laptop, prevăzut cu stativ și 2 lămpi pentru o luminozitate optimă; scanarea cu aparatul Scanner i2S CopyBook RGB+ (pus la dispoziţia CSIER de către Biblioteca Metropolitană Bucureşti, din toamna lui 2016 și până în decembrie 2017). După scanarea materialelor, urmează procesul de prelucrare: cropuire, conversie, transformare în fișiere pdf și OCR.

 

În momentul de față, este în desfășurare un proiect de digitalizare, care are la bază parteneriatul dintre CSIER și Biblioteca Metropolitană București. Sunt scanate o parte dintre broșurile organizațiilor evreiești, acte referitoare la proprietățile evreiești și o serie de documente selectate, care atestă contribuția evreilor la dezvoltarea capitalei. Digitalizarea materialului propus în acest proiect se face prin folosirea unui Scanner i2S CopyBook RGB+, pus la dispoziţia CSIER, de către Biblioteca Metropolitană Bucureşti, până la încheierea contractului, în decembrie 2017. Sunt respectate următoarele caracteristici ale procesului de scanare: rezoluţie 300 DPI; imagine color RGB; fişiere salvate în format TIFF necomprimat; fişiere brute şi procesate. Proiectul va fi în curând vizibil pe platforma www.digibuc.ro. 

Materialele digitalizate vor face parte din arhiva electronică a Centrului.

 

Mona Nicoara, Radu Jude, Andrei Gorzo, Adrian Cioflanca la Proiectie ”Tara moarta” la One World Romania 2017, foto: Valeriu Ciubotaru

 

În cadrul festivalului de film One World România 2017 (13-19 martie 2017), a avut loc o vizionare a documentarului regizat de Radu Jude „Țara moartă”. Este vorba de un film experimental care prezintă fotografii inedite din colecția fotografului Costică Acsinte. Fotografii care surprind scene din viața privată sau socială au fost contrapuse unui fond sonor în care au fost inserate fragmente din Jurnalul lui Emil Dorian, privind ascensiunea antisemitismului din România și atrocitățile din timpul Holocaustului, înregistrări cu discursuri ale liderilor antisemiți și cu buletine de știri cu notă propagandistică.

 

Proiecția a avut loc la Cinema Muzeul Țăranului Român. Prezentarea filmului a fost urmată de dezbateri la care au participat Radu Jude, criticul de film Andrei Gorzo, istoricul Adrian Cioflâncă, iar discuția a fost moderată de Mona Nicoară, din partea Festivalului One World Romania.

 

 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România lansează invitația pentru un nou număr al Revistei de Istorie a Evreilor din România (RIER).

 

Tema principală a RIER în 2017 va fi: Locuri ale memoriei evreiești din România. Sunt așteptate studii, articole și recenzii care analizează constituirea memoriei istorice a comunităților evreiești din România. Sunt vizate nu doar urmele materiale ale istoriei evreiești autohtone (arhitectură civilă și religioasă, cimitire, artefacte), ci și reflectarea lor în diferite tipuri de discursuri (istoriografic, cultural, politic etc), în sărbători și alte practici simbolice, în artă sau fotografie.

 

Deschiderea arhivelor din ultimii ani a prilejuit nu doar abordarea unor teme delicate, ocolite decenii la rând din motive politice, precum istoria Holocaustului sau a antisemitismului, ci și abordarea unor tematici noi sau reconsiderarea unor subiecte de istorie politică, economică, culturală sau instituțională pe seama cărora s-a scris mai mult. S-au produs, de asemenea, schimbări metodologice importante. Istoria evreilor s-a deschis abordărilor interdisciplinare și muncii de teren (istorie orală, arheologie contemporană, periegeză). Dorim ca Revista de Istorie a Evreilor din România să reflecte aceste noutăți ale disciplinei, pentru a contribui la dezbaterile academice actuale.

 

Mărimea studiilor va fi de 10-15 pagini, în limbile română sau engleză, redactate după următoarele norme: Times New Roman, cu un font mărimea 12 şi distanţa dintre rânduri de 1.5; notele de subsol corp 10, cu spațierea dintre rânduri de 1.0. Studiile vor fi însoțite de rezumat în limba engleză și cuvinte cheie (maxim 5) și, de asemenea, de o scurtă biografie profesională pentru lista de prezentare a autorilor.

 

Revista de Istorie a Evreilor din România (cum a fost redenumit, din 2016, Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România) este o publicație științifică anuală consacrată lucrărilor de cercetare științifică, cu tematica legată de istoria evreilor din spațiul românesc, în context internațional. Revista este editată de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, și publicată la Editura Hasefer.

 

Editor al numărului 2 al RIER și persoană de contact: Anca Tudorancea. 
Email: anca1789@gmail.com
Termen de predare a materialelor: 30 iulie 2017.

 

 

 

   La începutul lunii martie, Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, a realizat o cercetare de teren în Republica Moldova, în vederea identificării unor martori ai masacrelor antisemite din vara anului 1941 și a unor gropi comune, marcate sau nemarcate.

   Pe parcursul cercetării în statul vecin, trimisul Federației Comunităților Evreiești din România a contactat mai mulți reprezentanți ai organizațiilor evreiești din Moldova și a vizitat monumente dedicate memoriei victimelor Holocaustului din Chișinău. Astfel, pe Calea Orheiului se găsește Monumentul dedicat Victimelor Fascismului care a fost restaurat recent (în mai 2015) cu finanțarea unor sponsori.

           Monumentul victimelor fascismului, de la Chisinau (Calea Orheiului).

 

 

 

Pe strada Ierusalim se află Monumentul dedicat victimelor Ghetoului din Chișinău.

 

                            Monumentul victimelor Ghetoului de la Chisinau (str. Ierusalim)

 

 

Împreună cu Eugenia Pogor, de la Europa Liberă Chișinău, și alți doi voluntari, Adrian Cioflâncă a vizitat mai multe zone în care, conform documentelor din arhivele românești, au avut loc masacre în 1941.

 

Cu sprijinul lui Izidor Mundrean, echipa a făcut fotografii în Cimitirul evreiesc din Orhei, unde există mai multe gropi comune și monumente dedicate victimelor evreiești ale masacrelor din zona Orhei. Apoi, tot la indicațiile lui Izidor Munteanu, s-a deplasat la marginea orașului, unde, într-o râpă aflată pe locul carierei de piatră din Slobozia Doamnei, se găsește locul în care au fost uciși, în vara anului 1941, câteva sute de evrei. Locul a fost marcat pe GPS.

 

 

Gropile comune din Cimitirul Evreiesc din Orhei

 

 

 

Cariera de piatra din Slobozia Doamnei unde au fost ucisi in iulie 1941 evreii din Orhei.

 

 

 

 

Explorarea a continuat și în comuna Pepeni, unde a avut loc unul dintre cele mai terifiante masacre din Basarabia. În jur de 300 de evrei din comună au fost adunați în clădirea Primăriei și Școlii din localitate, după care au fost masacrați de jandarmi români, conduși de Ion Botez, și țărani din Pepeni. Cu ajutorul lui Ilie Onceanu, cercetătorii au identificat în Pepeni un bătrân, Gheorghe Miron, care știe foarte multe detalii despre masacru și astfel au fost conduși la locul unde s-a produs crima. Primăria și școala au fost dărâmate, acum fiind teren viran. În zonă, a fost ridicat un monument în  memoria victimelor. O direcție de explorare este și cariera de piatră de lângă satul Pepeni, unde au fost duși cu căruțele morții de la școală.

 

Cu sprijinul Muzeului Memorial al Holocaustului, echipa de cercetare are acces la informații privind procesele postbelice împotriva criminalilor de război.

 

Pe 6 martie, Adrian Cioflâncă a avut o întrevedere, la Ambasada României din Chișinău, cu Excelența sa dl. Ambasador Daniel Ioniță, care și-a exprimat interesul pentru acest proiect.

 

Documentarea a vizat și raionul Telenești, unde au avut loc, tot în vara anului 1941, mai multe masacre (la Ivești, Budăi, Telenești etc). Noie Rotaru a scris o carte despre crimele în masă pe baza documentației de la Yad Vashem. În legătură cu aceste masacre există dosare noi, necercetate, la CNSAS.

 

Fosta gară din Ghidighici

 

Pe 6 martie, a avut loc o ultimă deplasare la Ghidighici, unde au fost uciși peste 300 de evrei în august 1941. Echipa a identificat și fotografiat locația vechii gări și, în discuții cu primarul localității, a aflat locul în care s-a produs masacrul. Urmează ca acest loc să fie vizitat pentru a lua coordonatele GPS. (A. T.)

 

 

 

În zilele de 21 și 22 noiembrie 2016, Federația Comunităților Evreiești din România a organizat manifestări comemorative cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la deportarea evreilor din Dorohoi. La 7 - 13 noiembrie 1941, din ordinul autorităților antonesciene, 9.367 de evrei, bărbați, femei și copii din Dorohoi și împrejurimi au fost trimiși în Transnistria, în vagoane neîncăpătoare. Acestora li s-au adăugat 450 de evrei depotați la 14 iunie 1942.

 

În gara din Dorohoi a fost dezvelită o placă comemorativă realizată de FCER în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. La eveniment au luat cuvântul domnul președinte și deputat Aurel Vainer, din partea FCER și Dr. Adina Babeș din partea INSH-EW precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Culturii, membrii ai consiliului județean Botoșani, reprezentanți CFR și ai comunităților evreiești locale. Rabinul Rafael Shaffer a condus ceremonia religioasă în memoria victimelor. De asemenea, a fost dezvelită, la Sinagoga din oraș, o placă comemorativă, care marchează atrocitățile pogromului de la 1 iulie 1940 și deportările.

 

Acțiunile s-au închetat în seara zile de 22 noiembre, la teatrul din Dorohoi, unde a avut loc o manifestare științifică intitulată „75 de ani de la deportarea evreilor dorohoieni în Transnistria”. Au vorbit Aurel Vainer, președinele FCER, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, P.S. Ieronim Sinaitul, episcop-vicar patriarhal, dr. Adina Babeș, cercetător INSH-EW și Andreea Toma, cercetător CSIER.

 

În același context, în perioada 21 – 26 noiembrie FCER, în colaborare cu autoritățile locale din Dorohoi, a organizat tabăra de creație  „Artă, educație, memorie – talentul tinerilor artiști în slujba adevărului” la care au paricipat 32 de elevi de la colegii și licee de artă din țară. Lucrările rezultate de pe urma taberei vor fi obiectul unor expoziții în România și străinătate.

View the embedded image gallery online at:
http://csier.ro/index.php?start=7#sigFreeId6bd07c8797