Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” continuă parteneriatul cu Institutul Național al Patrimoniului, privind digitalizarea volumelor editate de instituție și punerea lor în circuitul muzeal național și internațional, semnat în anul 2020.

 

Foto: Revista Cultului Mozaic, nr. 151-200, Decembrie 1966 - Februarie 1969 

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” își exprimă dezacordul față de gestul Primarului din Iași, Mihai Chirică, de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați din România interbelică, Octavian Goga, prin expunerea unui bust în inima Iașului.

Considerăm această acțiune drept un act iresponsabil. Argumentele poziției CSIER-WF au fost expuse de directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, istoricul Adrian Cioflâncă, în următorul articol: https://adriancioflanca.blogspot.com/2021/04/un-act-iresponsabil.html?fbclid=IwAR1Ic1RscP5y_sfpRjKHNPcmqzM7qZR6TuurpgOSnQa3zfo8D1302rdgSCI

Fragment din articolul lui Adrian Cioflâncă: „Dincolo de opera sa literară, poetul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său. Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită (de o mare parte a ei), a fost ridicat în slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist. 

Ce valori promova Goga? Era fascinat de dictatură, de fascism, de antisemitism. Ce a făcut din poziția de om politic și decident? S-a dedicat excluderii evreilor din viața României. Octavian Goga a condus un guvern a cărui principala agendă de guvernare era antisemitismul. A fost o guvernare scurtă, de doar 44 de zile (29.12.1937-10.02.1938), dar nefastă, pentru că a inițiat măsuri persecutorii care au schimbat fundamental destinul comunității evreiești și al democrației din România. Cronologic vorbind, a fost al doilea guvern eminamente antisemit din Europa, după cel nazist.

Partenerul principal de guvernare al lui Goga a fost A.C. Cuza, de pe poziția de ministru de stat și "președinte suprem" al Partidului Național Creștin, notoriu corifeu al iudeofobiei, ideolog și longeviv lider politic în același timp - fără îndoială figura nefastă cu rolul cel mai mare, în România, în teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia în politici.”

 

„•Un lider între lumi: Wilhelm Filderman. Incursiuni biografice•

Volumul va fi coordonat de: Adrian Cioflâncă și Natalia Lazăr

Studiile vor fi trimise până la data de 15 iulie 2021, la adresele de mail: adriancioflanca@gmail.com și naty_lazar@yahoo.com 

Spor la treabă!”

 

Ne bucurăm să vă anunțăm că în curând va apărea volumul „Istorii de sertar. Despre evreii din România” – la editura Hasefer.

Coordonatori: Lya BENJAMIN, Irina WEINER-SPIRESCU

Autori: Andreea BALABAN, Lya BENJAMIN, Claudia BOSOI, Adrian CIOFLÂNCĂ, Ildiko GALERU, Daniela GÎLCĂ, Maria Mădălina IRIMIA, Natalia LAZĂR, Marius POPESCU, Claudiu SECAȘIU, Anca TUDORANCEA, Irina WEINER-SPIRESCU

Ideea istoriilor de sertar a apărut în momentul în care țara noastră a intrat în starea de urgență ca urmare a pandemiei de COVID-19, la 15 martie 2020, când arhivele și bibliotecile, care reprezentaseră până atunci „prima casă” a cercetătorilor, au fost închise. În această situație marcată de restricțiile impuse de pandemie, una dintre sarcinile de lucru ale cercetătorilor CSIER-WF și ale colaboratorilor a fost realizarea unor studii pe baza documentelor adunate în timp în arhive și biblioteci. Pentru ca această activitate să fie valorificată din punct de vedere științific, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, Adrian Cioflâncă, a hotărât ca realizările din această perioadă să fie publicate online – atât pe site-ul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (www.csier.ro), cât și pe pagina de Facebook CSIER-WF (https://www.facebook.com/csier.jewishfed.ro) – sub titlul „Istorii de sertar”. Volumul de față reunește aceste studii consacrate unor teme mai puțin tratate de istoriografia evreilor din România.

Studiile prezentate în volum sunt rezultatul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului în Arhivele Naționale ale României (ANIC), Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naționale (SJAN Iași), Arhivele Militare Naționale Române, Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Pitești (CSPAMI), Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), Arhiva Ministerului de Externe (AMAE), Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (ACSIER-WF), Arhiva Federației Comunităților Evreiești din România (AFCER), Arhiva Muzeului de Istorie și Cultură al Evreilor din România (AMICER), Arhiva Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Biblioteca Academiei Române (BAR) ș.a., dar și în cele din străinătate – Arhiva Yad Vashem, Archives of Kibbutz Mishmar Haemek, Arhiva Muzeului Holocaustului din Statele Unite ale Americii, American Jewish Joint Distribution Committee New York Archives etc. Bogăția surselor arhivistice se datorează și posibilității de accesare a unor arhive online care au putut fi consultate în această perioadă dificilă pentru cercetători, având în vedere restricțiile impuse de pandemie. Pe lângă documentele de arhivă, a fost consultată bibliografia de specialitate apărută în România, dar și în străinătate, lucrarea constituind, astfel, nu doar o pagină din istoria evreilor, ci și o pagină din istoria României.

 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman" este parte a unui parteneriat semnat în 2020 de către Institutul Național al Patrimoniului cu Federația Comunităților Evreiești din România privind digitalizarea volumelor editate de instituție și punerea lor în circuitul muzeal național și internațional. 
 
Dedicam primele rezultate zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, onorând memoria celor dispăruți prin fragmente din istoria vieții comunităților evreiești din România. 
#weremember
 
Mulțumiri speciale, Bogdan Sandric, Andrei Vasile și tuturor celor implicați în acest proiect. 
 
O parte din volumele accesibile:
Seria Izvoare și marturii referitoare la evreii din România, vol. I (1986), reeditat 1995, II /1 (1988), II/2(1990), III /1, III/2 (1999).
 
Izvoare și mărturii. Evreii din România între anii 1940 - 1944
Vol. I. LEGISLAȚIA ANTIEVREIASCA (1993)
VOL. II PROBLEMA EVREIASCA ÎN STENOGRAMELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI (1996)
Vol. III 1,2. PERIOADA UNEI MARI RESTRISTI (1997)
Vol. IV. BILANTUL Tragediei. Renașterea speranței (1998)
 
Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei Istorice a Evreilor din România (12vol)
1 (1997), 2 (1998), 3 (1999), 4-5 (2000), 6(2000), 7(2001), 8-9(2002), 10 (2004), 11(2005), 12(2005), 13 (2008), 14-15 (2012)
Serie noua RIER (redenumita Revista de Istorie a Evreilor din România), din 2016. (Rier 1 - 2016, 2- 2017, 3, 2018, 4-5, 2020), accesibil pe Ceeol. 
 
Colecția Caiete CSIER 
1 (1997), 2(1998), 3 (1999), 4 (2000)