Ne bucurăm să vă anunțăm că în curând va apărea volumul „Istorii de sertar. Despre evreii din România” – la editura Hasefer.

Coordonatori: Lya BENJAMIN, Irina WEINER-SPIRESCU

Autori: Andreea BALABAN, Lya BENJAMIN, Claudia BOSOI, Adrian CIOFLÂNCĂ, Ildiko GALERU, Daniela GÎLCĂ, Maria Mădălina IRIMIA, Natalia LAZĂR, Marius POPESCU, Claudiu SECAȘIU, Anca TUDORANCEA, Irina WEINER-SPIRESCU

Ideea istoriilor de sertar a apărut în momentul în care țara noastră a intrat în starea de urgență ca urmare a pandemiei de COVID-19, la 15 martie 2020, când arhivele și bibliotecile, care reprezentaseră până atunci „prima casă” a cercetătorilor, au fost închise. În această situație marcată de restricțiile impuse de pandemie, una dintre sarcinile de lucru ale cercetătorilor CSIER-WF și ale colaboratorilor a fost realizarea unor studii pe baza documentelor adunate în timp în arhive și biblioteci. Pentru ca această activitate să fie valorificată din punct de vedere științific, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, Adrian Cioflâncă, a hotărât ca realizările din această perioadă să fie publicate online – atât pe site-ul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (www.csier.ro), cât și pe pagina de Facebook CSIER-WF (https://www.facebook.com/csier.jewishfed.ro) – sub titlul „Istorii de sertar”. Volumul de față reunește aceste studii consacrate unor teme mai puțin tratate de istoriografia evreilor din România.

Studiile prezentate în volum sunt rezultatul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului în Arhivele Naționale ale României (ANIC), Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naționale (SJAN Iași), Arhivele Militare Naționale Române, Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Pitești (CSPAMI), Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), Arhiva Ministerului de Externe (AMAE), Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (ACSIER-WF), Arhiva Federației Comunităților Evreiești din România (AFCER), Arhiva Muzeului de Istorie și Cultură al Evreilor din România (AMICER), Arhiva Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Biblioteca Academiei Române (BAR) ș.a., dar și în cele din străinătate – Arhiva Yad Vashem, Archives of Kibbutz Mishmar Haemek, Arhiva Muzeului Holocaustului din Statele Unite ale Americii, American Jewish Joint Distribution Committee New York Archives etc. Bogăția surselor arhivistice se datorează și posibilității de accesare a unor arhive online care au putut fi consultate în această perioadă dificilă pentru cercetători, având în vedere restricțiile impuse de pandemie. Pe lângă documentele de arhivă, a fost consultată bibliografia de specialitate apărută în România, dar și în străinătate, lucrarea constituind, astfel, nu doar o pagină din istoria evreilor, ci și o pagină din istoria României.