Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic vă invită miercuri, 23 ianuarie, ora 13.00, la dezbaterea:
Atrocitățile Holocaustului în cultura vizuală din România
Participă:
Cosmin NASUI (PostModernism Museum)
Anca TUDORANCEA (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România)
Adrian CIOFLÂNCĂ (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România)
Mihai DEMETRIADE (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități)
Evenimentul va avea loc la sediul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din Calea Călărași, nr. 57B.
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România a organizat dezbaterea cu tema:
,,Știință și Etnicitate. Cercetarea Antropologică în România anilor ’30"
La acesta au participat:
Marius Turda, Oxford Brookes University
Răzvan Pârâianu, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș
Adrian Cioflâncă, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
In cadrul discutiilor s-a realizat o analiză a politicii rasiale și a antropologiei românești care a prins contur la sfârșitul anilor '30 și începutul anilor 40 si care susținea că minoritățile etnice sunt inferioare, prin urmare ar trebui înlăturare (cum s-a întâmplat în cazul evreilor și al romilor) sau definite ca fiind români din punct de vedere rasial (cum s-a încercat cu secuii și ceangăgii).
Politica oficială românească de la începutul anilor '40 a sprijinit ideea unui stat totalitar ca expresie esențială a supremației etnice românești, fapt confirmat de legile rasiale antisemite introduse în România în acea perioadă, care-i descriau pe evrei ca fiiind o rasă diferită, interzicându-le căsătoriile mixte între evrei și români (creștini), legi care defineau practic națiunea română în termenii apartenenței la o comunitate rasială de sânge. Unii antropologi români au promovat ca și cercetătorii rasiali din Europa idei de reinginerie etnică și segregare socială, a căror opinie ”individual nu este nimic, națiunea este totul” era sprijinită de guvernul român.
Evenimentul a avut loc miercuri, 19 decembrie 2018, la sediul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din Calea Călărași, nr. 57 B, București.
Miercuri, 12 decembrie 2018, la sediul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din Calea Călărași, nr. 57 B a avut loc dezbaterea cu tema: Germania nazistă, Ion Antonescu și problema evreiască.
La eveniment au participat:
Ottmar Trașcă, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj-Napoca,
Lya Benjamin, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
Steliu Lambru, Radio România
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic vă invită la dezbaterea cu tema:
Știință și Etnicitate. Cercetarea Antropologică în România anilor ’30
Vor participa:
Marius Turda, Oxford Brookes University
Răzvan Pârâianu, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș
Adrian Cioflâncă, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
Evenimentul va avea loc miercuri, 19 decembrie 2018, ora 13.00, la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Calea Călărași, nr. 57 B, București.
A apărut numărul 3 (19) / 2018 din Revista de Istorie a Evreilor din România, publicație editată de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic în colaborare cu editura Hasefer.
Tema numărului este: Evreii în România Interbelică.
În acest număr semnează (în ordinea apariției): Adrian Cioflâncă, Liviu Rotman, Irina Spirescu, Emilian Dranca, Maria Mădălina Irimia, Claudiu Secașiu, Carmen Țâgșorean, Lucian-Zeev Herșcovici, Mihai Ciucă, Andrei Corbea-Hoișie, Lya Benjamin, Natalia Lazăr, Sylvia Hershcovitz, Daniel Hrenciuc, Philippe Henri Blasen, Anca Filipovici, Emanuel-Marius Grec, Cristian Vasile, Andreea Balaban (Toma), Camelia Întorsură-Moldoveanu, Adalbert Rosinger, Anca Tudorancea, Claudia Bosoi, Măriuca Stanciu și Isabela Harțuche.
Echipa care a colaborat la apariția revistei este formată din:
Colegiul de redacție: Adrian Cioflâncă (directorul publicației), Natalia Lazăr, Anca Tudorancea, George Weiner
Redactor și corector: Claudia Bosoi
Proofreading: Gaëlle Fisher
Grafică și copertă: Irina Spirescu
Paginare: Codrin Burduja
Consilier juridic: Camelia Întorsură-Moldoveanu
Editorul acestui număr este Andreea Balaban (Toma)
Numărul a apărut cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale.
Sumarul si abstractele pot fi consultate aici: http://csier.ro/index.php/publicatii/rier
În perioada 14.11-16.11. 2018, la Universitatea De Vest Timişoara s-a desfăşurat conferinţa: ”The Holocaust: Local Responsibility and Politics of Memory”, organizată de Universitatea de Vest în colaborare cu Centrul Pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Universitatea Bucureşti, FCER, Comunitatea Evreilor din Timişoara şi alte instituţii.
Conferința a reunit specialiști cunoscuți din România, Republica Moldova, Statele Unite, Marea Britanie, Israel, Germania, fiind dezbătute tema majore ale domeniului și noutăți ale cercetărilor din ultimii ani. Dintre participanți amintim pe Paul Shapiro (USHMM), Marius Turda (Oxford Brookes University), Dan Stone (University of London), Michael Shafir (Universitatea din Cluj), Florin Lobonț, Mihai Murariu, Smaranda Vultur, Andrea Reisz (toți de la Universitatea de Vest din Timișoara), Felicia Waldman, Mihai Chioveanu și Irina Năstasă-Matei (de la Univesitatea București), Ion Popa (New Europe College), Diana Dumitru (Universitatea de Stat Padagogică din Chișinău), Elana Heideman (Israel Foerever Foundation), Adrian Cioflâncă (CSIER), Eduard Kupferberg (FCER) etc.
În timpul conferinței, a fost proiectat si filmul Țara moartă, regizat de Radu Jude, care a fost urmat de o dezbatere.
