Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” își exprimă dezacordul față de gestul Primarului din Iași, Mihai Chirică, de a promova memoria unuia dintre liderii antisemiți și antidemocrați din România interbelică, Octavian Goga, prin expunerea unui bust în inima Iașului.
Considerăm această acțiune drept un act iresponsabil. Argumentele poziției CSIER-WF au fost expuse de directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, istoricul Adrian Cioflâncă, în următorul articol: https://adriancioflanca.blogspot.com/2021/04/un-act-iresponsabil.html?fbclid=IwAR1Ic1RscP5y_sfpRjKHNPcmqzM7qZR6TuurpgOSnQa3zfo8D1302rdgSCI
Fragment din articolul lui Adrian Cioflâncă: „Dincolo de opera sa literară, poetul ardelean a fost valorizat pentru naționalismul său. Din acest motiv a fost promovat de presa antisemită (de o mare parte a ei), a fost ridicat în slăvi de propaganda antonesciană și tot de aceea a fost redescoperit de național-comunismul ceaușist.
Ce valori promova Goga? Era fascinat de dictatură, de fascism, de antisemitism. Ce a făcut din poziția de om politic și decident? S-a dedicat excluderii evreilor din viața României. Octavian Goga a condus un guvern a cărui principala agendă de guvernare era antisemitismul. A fost o guvernare scurtă, de doar 44 de zile (29.12.1937-10.02.1938), dar nefastă, pentru că a inițiat măsuri persecutorii care au schimbat fundamental destinul comunității evreiești și al democrației din România. Cronologic vorbind, a fost al doilea guvern eminamente antisemit din Europa, după cel nazist.
Partenerul principal de guvernare al lui Goga a fost A.C. Cuza, de pe poziția de ministru de stat și "președinte suprem" al Partidului Național Creștin, notoriu corifeu al iudeofobiei, ideolog și longeviv lider politic în același timp - fără îndoială figura nefastă cu rolul cel mai mare, în România, în teoretizarea antisemitismului și transformarea acestuia în politici.”
„•Un lider între lumi: Wilhelm Filderman. Incursiuni biografice•
Volumul va fi coordonat de: Adrian Cioflâncă și Natalia Lazăr
Studiile vor fi trimise până la data de 15 iulie 2021, la adresele de mail: adriancioflanca@gmail.com și naty_lazar@yahoo.com
Spor la treabă!”
Ne bucurăm să vă anunțăm că în curând va apărea volumul „Istorii de sertar. Despre evreii din România” – la editura Hasefer.
Coordonatori: Lya BENJAMIN, Irina WEINER-SPIRESCU
Autori: Andreea BALABAN, Lya BENJAMIN, Claudia BOSOI, Adrian CIOFLÂNCĂ, Ildiko GALERU, Daniela GÎLCĂ, Maria Mădălina IRIMIA, Natalia LAZĂR, Marius POPESCU, Claudiu SECAȘIU, Anca TUDORANCEA, Irina WEINER-SPIRESCU
Ideea istoriilor de sertar a apărut în momentul în care țara noastră a intrat în starea de urgență ca urmare a pandemiei de COVID-19, la 15 martie 2020, când arhivele și bibliotecile, care reprezentaseră până atunci „prima casă” a cercetătorilor, au fost închise. În această situație marcată de restricțiile impuse de pandemie, una dintre sarcinile de lucru ale cercetătorilor CSIER-WF și ale colaboratorilor a fost realizarea unor studii pe baza documentelor adunate în timp în arhive și biblioteci. Pentru ca această activitate să fie valorificată din punct de vedere științific, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, Adrian Cioflâncă, a hotărât ca realizările din această perioadă să fie publicate online – atât pe site-ul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (www.csier.ro), cât și pe pagina de Facebook CSIER-WF (https://www.facebook.com/csier.jewishfed.ro) – sub titlul „Istorii de sertar”. Volumul de față reunește aceste studii consacrate unor teme mai puțin tratate de istoriografia evreilor din România.
Studiile prezentate în volum sunt rezultatul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului în Arhivele Naționale ale României (ANIC), Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naționale (SJAN Iași), Arhivele Militare Naționale Române, Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Pitești (CSPAMI), Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), Arhiva Ministerului de Externe (AMAE), Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (ACSIER-WF), Arhiva Federației Comunităților Evreiești din România (AFCER), Arhiva Muzeului de Istorie și Cultură al Evreilor din România (AMICER), Arhiva Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Biblioteca Academiei Române (BAR) ș.a., dar și în cele din străinătate – Arhiva Yad Vashem, Archives of Kibbutz Mishmar Haemek, Arhiva Muzeului Holocaustului din Statele Unite ale Americii, American Jewish Joint Distribution Committee New York Archives etc. Bogăția surselor arhivistice se datorează și posibilității de accesare a unor arhive online care au putut fi consultate în această perioadă dificilă pentru cercetători, având în vedere restricțiile impuse de pandemie. Pe lângă documentele de arhivă, a fost consultată bibliografia de specialitate apărută în România, dar și în străinătate, lucrarea constituind, astfel, nu doar o pagină din istoria evreilor, ci și o pagină din istoria României.
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic –, după ce a fost notificat de dl. Claudiu Pacearcă în legătură cu descoperirea unei lupe de bijutier în raza localității Jilava, în zona în care au fost asasinați 89 de evrei în ianuarie 1941, în timpul pogromului de la București –, s-a adresat Primăriei din Jilava cu rugămintea de a intra în posesia obiectului găsit în vederea realizării unei investigații istorice. Ieri, 14 decembrie 2020, istoricul Adrian Cioflâncă a ridicat de la Primăria Jilava acest obiect, în numele Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”.
În timpul pogromului de la București, din anul 1941, membri ai Mișcării legionare au sechestrat și torturat sute de evrei în București, iar dintre cei reținuți 89 au fost duși în camionete la marginea localității Jilava și executați. Pe baza documentației de la Institutul de Medicină Legală, s-a atestat faptul că în 22 ianuarie 1941, în pădurea Jilava, a fost ucis bijutierul Wily Neiderman, un tânăr de 20 de ani. Acesta locuia în strada Leon Vodă nr. 2 din București și era fiul Jeanetei și al lui Nathan Neiderman. Mormântul lui Wily Neiderman se află în Cimitirul Evreiesc Giurgiului (fotografiile din cimitir sunt făcute în 2017). Există o probabilitate foarte mare ca lupa să-i fi aparținut acestuia, iar în cazul în care ipoteza se confirmă, obiectul va fi expus în Muzeul Holocaustului pe care Federația Comunităților Evreiești îl administrează în incinta Sinagogii Mari din București. De asemenea, vor fi căutate date despre urmașii familiei și detalii despre împrejurările în care a fost ucis Wily Neiderman.
Până la acest moment, singurele informații cu privire la familia Neiderman au venit din partea dl Ilan Lehr, care a indicat faptul că părinții lui Wily au emigrat în Israel și sunt înmormântați la Ierusalim. Sora lui Wily, Lola (n. 1925), a depus mărturie la Yad Vashem, a murit în 2008 și e înmormântată la Herzliya. Un frate, Avram, a pierit la Vapniarka, iar altă soră, Rebecca, a trăit la Netanya până în 2009.
Instituția noastră a colaborat cu Primăria Jilava și în trecut, organizând împreună, în ianuarie 2018, comemorarea masacrului de la Jilava și marcarea memorială a locului în care s-au produs crimele.
