Vineri, 26 ianuarie 2018, a avut loc lansarea celui de-al doilea număr din Revista de Istorie a Evreilor din România, publicația anuală științifică a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, sub egida Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic.

Discuția a fost moderată de Aurel Vainer, președinte F.C.E.R.-C.M. Au participat: Adrian Cioflâncă, director C.S.I.E.R.; Anca Tudorancea, secretar științific C.S.I.E.R. și editorul acestui număr al revistei; Cristian Vasile, cercetător științific, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” și Lya Benjamin, cercetător C.S.I.E.R. Evenimentul s-a desfășurat la Sinagoga Mare.

Lansarea s-a bucurat de prezența unui număr impresionant de participanți. Au fost prezenți în sală reprezentanți ai Departamentului pentru Relații Interetnice (cu sprijinul căruia a fost tipărită revista), Ministerului Culturii și Identității Naționale, Ministerului Afacerilor Externe, Uniunii Cineaștilor din România, B’nai B’rith România, Federația Comunităților Evreiești din România (reprezentată prin președinte, vicepreședinte, secretar general, director Departamentul Artă, Cultură, Știință), reprezentanți ai Comunității evreilor din București împreună cu directorul, directorul JCC, președintele Fundației Lauder-Reut, directorul Muzeului de Istorie și Cultură a Evreilor din România, profesori universitari (Facultățile de Litere, Științe Politice, Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Petru Maior, Școala Națională de Studii Politice și Administrative), cercetători, doctoranzi, masteranzi, reprezentanți ai presei (Realitatea Evreiască, Radio România Actualități, Magazin Istoric, Revista Arhitectura, Radio București FM, Basilica, Agerpres, Rador, Dilema Veche), reprezentanți ai altor minorități naționale. Cei din sală au primit câte un exemplar din revistă.

Numărul tematic al Revistei de Istorie a Evreilor din România (2/2017): „Locuri ale memoriei”, editat de Anca Tudorancea, cu un concept grafic inedit semnat de Irina Spirescu, iși propune ca, prin intermediul unor studii, articole, interviuri și recenzii, să prezinte elemente pentru construirea memoriei istorice a comunității evreiești din România. Cele șapte secțiuni (locuri, nume, imagini și cuvinte, arhive, memorie și reparații, noutăți și recenzii) reunesc un număr de 30 de contribuții semnate de cercetători ai istoriei evreilor sau a istoriei urbane din țară și străinătate, arhitecți, muzeografi, fotografi.

Autorii care au semnat în acest număr sunt, în ordinea apariției: Aurel Vainer, Lya Benjamin, Irina Nemteanu, Ingrid Fusman, Nicolae Emilian Dranca, Ioana Malancu, Irina Spirescu, Simona Or-Munteanu, Iris Aravot, Matei Ciurica, Lucian-Zeev Herscovici, Alexandra Chiriac, Felicia Waldman, Corina Petrescu, Cristian Vasile, Carmen Hannah Iovitu, Natalia Lazar, Elana Yael Heideman, Avraham Weber, Felix Totolici, Cezar Buiumaci, Florian Grigore, Lucia Apostol, Andreea Balaban, Oana Nae, Adelina Stoenescu Ada Ada, Nelu Scripciuc, Annamaria Damian, Liviu Rotman, Elena Siupiur

Dezbatere: Studierea biografică a mișcării legionare 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România vă invită la dezbaterea cu tema STUDIEREA BIOGRAFICĂ A MIȘCĂRII LEGIONARE. 

Vor fi luate în discuție două biografii recente ale liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu publicate la Editura Humanitas: Oliver Jens Schmitt, Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului” și Tatiana Niculescu, Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu Zelea Codreanu.  Evenimentul va avea loc miercuri, 17 ianuarie a.c., ora 14.00, în sala de lectură a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, în Calea Călărașilor, nr. 57B. 

Vor lua cuvântul:

Lya Benjamin (CSIER)

Marius Cazan (Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”)

Adrian Cioflâncă (CSIER)

Florin Müller (Facultatea de Istorie, Universitatea București). 

Vă rugăm să confirmați participarea pe adresa de email: fcer.csier@gmail.com sau la nr. de telefon 021/3151045 / 021/3264514.

„Duminica aceea” Pogromul de la Iași 29 iunie 1941

expoziții, Iași, octombrie 2017

„Israeliții din Moldova sunt numeroși. Capitala sa Iași s-ar putea numi un oraș israelit. Costumul iudaico-polon, cu tot curiosul său original, după forma sa antică, cum nu-l mai putem vedea nici chiar în orașele cele mari din Polonia și Rusia e de văzut acolo cu îndestulare în toate ulițele și în toate colțurile orașului.” Citatul aparține lui Iuliu Barasch, unul dintre vârfurile intelectualității evreiești moderne și precizarea reflecta realitatea sfârșitului de secol 19. 

Datorită poziționării sale strategice între drumurile care uneau Marea Neagră de Marea Baltică, orașul Iași a fost atractiv pentru comercianți de diverse naționalități, în special evrei, care au început să se stabilească aici încă din secolul 15, fie chemați de stăpânire, fie fugind din calea persecuțiilor, prezența acestora influențând semnificativ geografia acestui spațiu.

În octombrie 2017, Centrul pentru Studiul Istorie Evreilor din România, prin directorul său Adrian Cioflâncă, a fost invitat de către Muzeului Literaturii Române din Iași să organizeze o expoziție, în contextul Festivalului Internațional de Traducere și Interpretare. Echipa de proiect a ales să realizeze două serii de panouri centrate pe un eveniment care a zguduit istoria evreilor din Iași și care a rămas cunoscut în imaginarul colectiv al orașului ca „Duminica aceea”, pogromul din iunie 1941. Panourile au fost expuse la Casa Memorială „Vasile Pogor”.

Prima expoziție, intitulată Iașul evreiesc înainte și după „Duminica aceea”, s-a concentrat pe perioada de dinainte si după momentul 29 iunie 1941. Formată din 21 de panouri, ea ilustra diferite aspecte ale istoriei comunității evreiești din oraș. Munca de documentare a presupus colectarea de informațiile din presă, arhive, fototeci și literatura vremii. În ciuda mărimii și importanței comunității evreiești din Iași, există multe lucruri elementare care nu sunt încă clare cercetării de specialitete și nici publicului larg sau istoricilor.

Cronologic, povestea spusă de panouri debutează cu primele mențiuni ale stabilirii evreilor, fiind urmărită răspândirea acestora în diferite regiuni. Sunt punctate tematici diverse care tratează lumea evreiescă din mai multe unghiuri: viața religioasă (istoria Sinagogii Mari și a celorlalte lăcașuri de cult din oraș, schimbările intervenite în cult), organizarea comunitară, sionismul, valurile de emigrări, instituțiile relevante. Sunt menționate pe larg câteva dintre cele mai importante personalități ale universului evreiesc ieșean, care au avut o contribuție importantă la cultura evreiască și locală, dar care au suferit de pe urma persecuțiilor împotriva evreilor. Pentru toată expoziția, accentul a căzut pe episoadele antisemite, care au fost premonitorii pentru ce a urmat, prezentarea constituindu-se într-o preistorie a violenței. Încă din perioada regulamentară evreii au avut restricții în ceea ce privea cumpărarea și închirierea de imobile și terenuri în oraș. Ulterior, începând cu 1866 sunt emise circulare pentru expulzarea evreilor din anumite regiuni. În luna mai 1899 mai mulți evrei au fost bătuți și proprietățile lor au fost distruse sau jefuite într-un pogrom pornit de la o serie de discursuri susținute de liderii mișcării antisemite locale. Armata a restabilit ordinea și au fost făcute în jur de 90 de arestări. Atunci s-a creat un precedent pentru tulburările antisemite viitoare.

A doua expoziție, „Duminica aceea” Pogromul de la Iași 29 iunie 1941, s-a constituit ca o serie de imagini inedite din timpul pogromului, într-o succesiune a evoluției evenimentelor, un soi de „film fără sonor”, o abordare directă și pe alocuri destul de brutală. Imaginile sunt împărțite pe mai multe secțiuni: Violențele din Iași, Curtea Chesturii de poliție din Iași, Trenurile morții (Iași – Târgu Frumos – Mircești – Săbăoani – Roman – Mărășești – Inotești – Călărași și Iași – Podu Iloaiei), Locurile memoriei (Obeliscul din fața Sinagogii Mari din Iași, Gropile comune din Cimitirul evreiesc din Iași, Gara din Iași, Fosta Chestură de poliție din Iași), Procesele criminalilor de război implicați în pogrom, Victimele pogromului. Multe din cadrele expuse sunt noi pentru public și oferă o perspectivă mai largă asupra amplorii pogromului – este mai bine ilustrat episodul din curtea Chesturii și pentru prima dată putem privi în contrapartidă fotografiile criminalilor și ale victimelor. Este important de precizat că imaginile victimelor fac parte dintr-un proiect desfășurat de CSIER deja din 2016 #numenunumere, ce prezintă istorii personale de victime recuperând detalii din mai multe surse arhivistice.

Fotografiile care însoțesc cele două expoziții au fost puse la dispoziția Centrului prin documentarea în diferite arhive, dar și  prin amabilitatea și cu sprijinul lui Jil Silberstein, Monique Jutrin, Gheorghe Samoilă, Cristian Zaharia și Adrian Cioflâncă. Sunt imagini din colecții personale și din fototeci ale unor instituții de cercetare și arhive: Arhivele Naționale ale României și Serviciul județean Iași al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Muzeul Militar Național, Arhivele Militare Române, Complexul Muzeul Național „Moldova”, Comunitatea Evreilor din Iași, Holocaust History Archive Olanda, Historisches Archiv - Stadt Köln, Arhiva Națională de Film. Au fost folosite și valorificate, de asemenea, imagini și documente din arhiva CSIER.

Organizatori:

Federația Comunităților Evreiești din România

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România

Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Arhivele Naționale – Iași

Echipa de proiect:

Coordonator: Adrian Cioflâncă

Documentare: Maria Mădălina Irimia, Adriana Radu, Irina Spirescu, Andreea Toma

Curatori: Anca Maria Buzea, Corina Mocanu Irimiță, Oana Melinte

Design: Irina Spirescu

Andreea Toma

În perioada 3 – 5 octombrie 2017, s-a desfășurat, la sediul Universității Naționale Kapodistria din Atena și la sediul Institutului Goethe, Conferința Internațională “Holocaustul – o abordare interdisciplinară și diacronică”, organizată de Universitatea Națională Kapodistria din Atena – Departamentul de Teologie Socială, în colaborare cu clusterul EUNIC (European Union National Institutes for Culture, care reprezintă colaborarea dintre institutele culturale din Atena: Instituto Cervantes, Goethe Institut, Institutul Cultural Român și Ambasada Israelului, Ambasada Poloniei și Ambasada României la Atena). La eveniment au mai participat și susținut prezentări invitați din Israel, Spania, Polonia, Germania și din Grecia. Evenimentul a fost organizat de Universitatea Națională Kapodistria din Atena în cadrul programului de marcare a 180 de la înființare.

Am fost onorată să particip la această conferință și am susținut o prezentare pe tema „Sighet și Elie Wiesel, înainte și după Holocaust”, ca reprezentant al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România al Federației Comunităților Evreiești din România. Comunicarea va fi publicată în limba engleză și greacă într-un volum editat de Universitatea din Atena. Participarea la eveniment a fost organizată de Ambasada României cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Comunicarea a fost prezentată în cadrul secțiunii A place and a name. The influence of the Holocaust in Literature and the Arts, unde s-a discutat și despre influența subiectului Holocaustului asupra filmelor sau a teatrului. Am vorbit despre lumea lui Elie Wiesel, recent evocat prin marșul de la Sighet, o lume vie în 1929, plină de cuvinte idiș (pe care le cunoaștem din ilustarea literară a jurnalistului F.Brunea-Fox și fotografiile lui Iosif Berman, publicate in revista Adam), o lume dispărută într-o ”noapte”. Lumea vie a Sighetului trăiește în personajele literare create de Wiesel, decriptate prin înterviurile pe care le-a acordat lui Paul B. Marian în paginile Revistei Cultului Mozaic (RCM) în perioada comunistă, dar și prin interpretarea cinematografică recentă a lui Radu Mihăileanu în filmul Train de vie (1998) care este o reinserție în ”Noaptea” Sighetului, cu o istorie inversată. Interviurile din RCM, dincolo de valența literară și codurile conținute, sunt adevărate mesaje de susținere a supraviețuitorilor Holocaustului, o poziție aproape singulară în acea perioadă. Pasaje literare scrise de Wiesel sunt cunoscute cititorilor RCM, ca și valoarea lor autobiografică. Sighet devine pentru scriitor un oraș fantomă, de care încearcă să fugă, dar pe care îl vede pretutindeni, oriunde se duce în lume. Prima lui vizită în Sighet, în 1964, este o retrăire a traumei din 1944, ceea ce îl face să spună că este o greșeală că a revenit. Și totuși s-a reîntors în Sighet, devenind personajul principal al comemorărilor din 1984. S-a întors și în 1995, iar în 2002 pentru a inaugura casa memorială Elie Wiesel. A înțeles că trebuie să fie numele care reprezintă Sighetul viu, așa cum casa sa memorială reprezintă și istoria comunității evreiești de aici. 
Astăzi, la un an după dispariția lui Elie Wiesel, istoricii trebuie să vorbească despre viața comunităților evreiești mai mult ca oricând și comemorarea Holocaustului trebuie să continue apropierea de tineri și de educarea lor în spiritul toleranței. “I would like that in the place were Jews had lived and died, people would remember that Jews lived there. They should not be forgetten.” (Elie Wiesel, 1995, interviu Andreea Ghiță)
Anca Tudorancea