Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman" este parte a unui parteneriat semnat în 2020 de către Institutul Național al Patrimoniului cu Federația Comunităților Evreiești din România privind digitalizarea volumelor editate de instituție și punerea lor în circuitul muzeal național și internațional. 
 
Dedicam primele rezultate zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, onorând memoria celor dispăruți prin fragmente din istoria vieții comunităților evreiești din România. 
#weremember
 
Mulțumiri speciale, Bogdan Sandric, Andrei Vasile și tuturor celor implicați în acest proiect. 
 
O parte din volumele accesibile:
Seria Izvoare și marturii referitoare la evreii din România, vol. I (1986), reeditat 1995, II /1 (1988), II/2(1990), III /1, III/2 (1999).
 
Izvoare și mărturii. Evreii din România între anii 1940 - 1944
Vol. I. LEGISLAȚIA ANTIEVREIASCA (1993)
VOL. II PROBLEMA EVREIASCA ÎN STENOGRAMELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI (1996)
Vol. III 1,2. PERIOADA UNEI MARI RESTRISTI (1997)
Vol. IV. BILANTUL Tragediei. Renașterea speranței (1998)
 
Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei Istorice a Evreilor din România (12vol)
1 (1997), 2 (1998), 3 (1999), 4-5 (2000), 6(2000), 7(2001), 8-9(2002), 10 (2004), 11(2005), 12(2005), 13 (2008), 14-15 (2012)
Serie noua RIER (redenumita Revista de Istorie a Evreilor din România), din 2016. (Rier 1 - 2016, 2- 2017, 3, 2018, 4-5, 2020), accesibil pe Ceeol. 
 
Colecția Caiete CSIER 
1 (1997), 2(1998), 3 (1999), 4 (2000)
 

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic –, după ce a fost notificat de dl. Claudiu Pacearcă în legătură cu descoperirea unei lupe de bijutier în raza localității Jilava, în zona în care au fost asasinați 89 de evrei în ianuarie 1941, în timpul pogromului de la București –, s-a adresat Primăriei din Jilava cu rugămintea de a intra în posesia obiectului găsit în vederea realizării unei investigații istorice. Ieri, 14 decembrie 2020, istoricul Adrian Cioflâncă a ridicat de la Primăria Jilava acest obiect, în numele Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”.

 

În timpul pogromului de la București, din anul 1941, membri ai Mișcării legionare au sechestrat și torturat sute de evrei în București, iar dintre cei reținuți 89 au fost duși în camionete la marginea localității Jilava și executați. Pe baza documentației de la Institutul de Medicină Legală, s-a atestat faptul că în 22 ianuarie 1941, în pădurea Jilava, a fost ucis bijutierul Wily Neiderman, un tânăr de 20 de ani. Acesta locuia în strada Leon Vodă nr. 2 din București și era fiul Jeanetei și al lui Nathan Neiderman. Mormântul lui Wily Neiderman se află în Cimitirul Evreiesc Giurgiului (fotografiile din cimitir sunt făcute în 2017). Există o probabilitate foarte mare ca lupa să-i fi aparținut acestuia, iar în cazul în care ipoteza se confirmă, obiectul va fi expus în Muzeul Holocaustului pe care Federația Comunităților Evreiești îl administrează în incinta Sinagogii Mari din București. De asemenea, vor fi căutate date despre urmașii familiei și detalii despre împrejurările în care a fost ucis Wily Neiderman.

Până la acest moment, singurele informații cu privire la familia Neiderman au venit din partea dl Ilan Lehr, care a indicat faptul că părinții lui Wily au emigrat în Israel și sunt înmormântați la Ierusalim. Sora lui Wily, Lola (n. 1925), a depus mărturie la Yad Vashem, a murit în 2008 și e înmormântată la Herzliya. Un frate, Avram, a pierit la Vapniarka, iar altă soră, Rebecca, a trăit la Netanya până în 2009.

 

Instituția noastră a colaborat cu Primăria Jilava și în trecut, organizând împreună, în ianuarie 2018, comemorarea masacrului de la Jilava și marcarea memorială a locului în care s-au produs crimele.

 

 

Manifestarea a cuprins spectacole de teatru, conferinţe, dansuri evreieşti şi israeliene, recitaluri muzicale, precum şi vizionare de film, oferite publicului prin intermediul paginilor:        https://www.facebook.com/FederatiaEvreilor şi 

https://www.facebook.com/FestivalulMihailSebastian

Dintre evenimentele care au avut loc în cadrul Festivalul Internaţional „Mihail Sebastian” amintim: Conferinţele Muzeului Brăilei „Carol I”, susţinute de Valentin Popa (Interviurile lui Sebastian), Viorel Coman (Jurnalul lui Mihail Sebastian – o nouă lectură) şi Zamfir Bălan (Sebastian, online); Recital oferit de Corul Templului din București; Tessa Dunlop de la BBC, cu un portret inedit al lui Sebastian – cu sprijinul ICR Londra; Documentarul Itinerarii evreiești în România de Marian Ivan, oferit de Bucharest Jewish Film Festival și Spectacol-lectură Ultima fată care plânge pentru Jocul de-a vacanța, dramatizare de Edith Negulici, Teatrul Evreiesc de Stat, manager Maia Morgenstern.

Demarat în 2013, la Brăila, oraşul natal al lui Sebastian, la iniţiativa preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Aurel Vainer, festivalul a reunit de-a lungul anilor mari nume ale culturii şi societăţii academice.

Începând cu 2017, manifestarea a dobândit un caracter internaţional, având participanţi din ţara noastră, Israel, Republica Moldova, Germania, Canada, Franţa, Argentina şi Portugalia.

 

 

 
 
(n. 23 februarie 1929 - Moinești - octombrie 2020, București) etnosociolog care s-a remarcat în ultimii ani prin cercetări asupra istoriei și culturii evreilor din România. 
 
Este autorul mai multor lucrări de specialitate, dintre care amintim: Sociologia cunoasterii, Editura Stiintifica,1968; Cunoasterea sociologica, Editura Academiei, 1976; Folclorul din Vechiul Testament, Editura Scripta,1994; Mituri, rituri si obiecte rituale iudaice, Editura Fundatiilor Culturale,1994; Presa evreiasca bucuresteana, Editura Hasefer, 1996 (reeditat in 2004 la editura Tritonic); Opt studii despre istoria evreilor din Romania, Editura Hasefer, 1997; O istorie a evreilor din România în date, 2 vol., Editura Hasefer, 2000; Evreii din România anilor 1944-1949: evenimente, documente, comentarii, Editura Hasefer, 2002; Evrei din România. Breviar biobibliografic, Editura Hasefer, 2008. 
 
Este coordonator, alaturi de dl acad. Nicolae Cajal al lucrarii Contributia evreilor din Romania la civilizatie si cultura, aparuta sub egida UNESCO, Editura Hasefer, 1996 (reeditat in 2004).
 
A fost membru in Comitetul de redactie al Buletinului CSIER si cercetător colaborator al acestuia. 
 
Fie-i memoria binecuvântată!
Zihrono Livraha!