La începutul lunii martie, Adrian Cioflâncă, directorul CSIER, a realizat o cercetare de teren în Republica Moldova, în vederea identificării unor martori ai masacrelor antisemite din vara anului 1941 și a unor gropi comune, marcate sau nemarcate.
Pe parcursul cercetării în statul vecin, trimisul Federației Comunităților Evreiești din România a contactat mai mulți reprezentanți ai organizațiilor evreiești din Moldova și a vizitat monumente dedicate memoriei victimelor Holocaustului din Chișinău. Astfel, pe Calea Orheiului se găsește Monumentul dedicat Victimelor Fascismului care a fost restaurat recent (în mai 2015) cu finanțarea unor sponsori.
Monumentul victimelor fascismului, de la Chisinau (Calea Orheiului).
Pe strada Ierusalim se află Monumentul dedicat victimelor Ghetoului din Chișinău.
Monumentul victimelor Ghetoului de la Chisinau (str. Ierusalim)
Împreună cu Eugenia Pogor, de la Europa Liberă Chișinău, și alți doi voluntari, Adrian Cioflâncă a vizitat mai multe zone în care, conform documentelor din arhivele românești, au avut loc masacre în 1941.
Cu sprijinul lui Izidor Mundrean, echipa a făcut fotografii în Cimitirul evreiesc din Orhei, unde există mai multe gropi comune și monumente dedicate victimelor evreiești ale masacrelor din zona Orhei. Apoi, tot la indicațiile lui Izidor Munteanu, s-a deplasat la marginea orașului, unde, într-o râpă aflată pe locul carierei de piatră din Slobozia Doamnei, se găsește locul în care au fost uciși, în vara anului 1941, câteva sute de evrei. Locul a fost marcat pe GPS.
Gropile comune din Cimitirul Evreiesc din Orhei
Cariera de piatra din Slobozia Doamnei unde au fost ucisi in iulie 1941 evreii din Orhei.
Explorarea a continuat și în comuna Pepeni, unde a avut loc unul dintre cele mai terifiante masacre din Basarabia. În jur de 300 de evrei din comună au fost adunați în clădirea Primăriei și Școlii din localitate, după care au fost masacrați de jandarmi români, conduși de Ion Botez, și țărani din Pepeni. Cu ajutorul lui Ilie Onceanu, cercetătorii au identificat în Pepeni un bătrân, Gheorghe Miron, care știe foarte multe detalii despre masacru și astfel au fost conduși la locul unde s-a produs crima. Primăria și școala au fost dărâmate, acum fiind teren viran. În zonă, a fost ridicat un monument în memoria victimelor. O direcție de explorare este și cariera de piatră de lângă satul Pepeni, unde au fost duși cu căruțele morții de la școală.
Cu sprijinul Muzeului Memorial al Holocaustului, echipa de cercetare are acces la informații privind procesele postbelice împotriva criminalilor de război.
Pe 6 martie, Adrian Cioflâncă a avut o întrevedere, la Ambasada României din Chișinău, cu Excelența sa dl. Ambasador Daniel Ioniță, care și-a exprimat interesul pentru acest proiect.
Documentarea a vizat și raionul Telenești, unde au avut loc, tot în vara anului 1941, mai multe masacre (la Ivești, Budăi, Telenești etc). Noie Rotaru a scris o carte despre crimele în masă pe baza documentației de la Yad Vashem. În legătură cu aceste masacre există dosare noi, necercetate, la CNSAS.
Fosta gară din Ghidighici
Pe 6 martie, a avut loc o ultimă deplasare la Ghidighici, unde au fost uciși peste 300 de evrei în august 1941. Echipa a identificat și fotografiat locația vechii gări și, în discuții cu primarul localității, a aflat locul în care s-a produs masacrul. Urmează ca acest loc să fie vizitat pentru a lua coordonatele GPS. (A. T.)